Cea mai bună analiză este prin raportarea la ceea ce au realizat alte state. La noi s-a inoculat ideea că nu este rentabil să producem, mai ales în domeniul resurselor minerale, noi suntem aleși şi nu trebuie să ne murdărim cu meserii grele şi rușinoase cum ar fi mineritul şi metalurgia. Un model care merită atenție este compania poloneză de minerit şi metalurgie deținută de stat (KGHM) – un lider mondial în domeniu. Istoria acestui combinat poate fi asemuită cu companiile miniere din România: REMIN Baia Mare, Minvest Deva, Compania Națională a Uraniului București etc, însă cu un prezent diferit. Câteva repere din istoria KGHM pot să explice unde duce o strategie cu viziuni şi implicare responsabilă față de o tradiție milenară:
- Între anii 1949…1954 au fost reactivate minele din centura veche de cupru a Poloniei;
- În 1957 sunt descoperite principalele zăcăminte de cupru cu conținut de 1,4% la adâncimi de 655 – 658m;
- În 1961 se înființează combinatul KGHM;
- În perioada 1969 – 1974 se deschide cea mai mare mină, Rudna (azi cu adâncimea de exploatare între 844 şi 1250m, conținut mediu de 1,95 % Cu şi 59,7g/t Ag, metoda de exploatare cu camere şi pilieri);
- 1991 anul restructurării: combinatul ”Kombinat Górniczo-Hutniczy Miedzi – KGHM” devine societate unică a Trezoreriei Statului - KGHM Polska Miedz SA şi încep demersurile pentru privatizare;
- În 1997 are loc privatizarea prin vinderea a 32,8% din acțiuni (15% din acțiuni au fost date gratuit angajaților) şi intrarea la bursele din Varșovia şi Londra;
- În anul 2000 pornesc lucrările de adâncire a unui puț până la 1250m, cu costuri estimate la peste 80 milioane $;
- În 2005 începe construcția unui puț cu adâncimea de 1260m;
- În 2006 deschid noi linii tehnologice pentru producția de fire de cupru;
- În 2010 se inițiază proiectul de exploatare a minereurilor de cupru şi aur în Canada;
- În 2012 statul polonez preia o companie canadiană (cea mai mare investiție străină din istoria ţării);
- În 2014 are loc deschiderea unei mine în Chile, iar în 2015 se începe producția de concentrate de cupru şi molibden în Chile;
- În 2016 se produce tragedia din mina Rudna soldată cu 8 morți şi 21 răniți;
- În 2020 compania construiește prima centrală fotovoltaică.
Această companie (KGHM) are azi peste 34 000 de angajați, cu activitate pe trei continente şi strategii impresionante de dezvoltare, chiar dacă a trecut şi prin accidente grave. Condițiile geominiere din Polonia sunt forte grele din cauza adâncimii mari de exploatare, unde se manifestă presiunea minieră (încărcarea din masivul de rocă din jurul excavațiilor devine mai mare decât rezistența acestuia), fapt ce duce la ruperi masive şi bruște. În mecanica rocilor adâncimea de 1000m este limita de la care apar modificări în comportamentul mecanic şi elastic al masivului.
În timp ce companiile miniere din România se dezintegrau, cea din țara vecină se dezvolta prin investiții masive în lucrări de deschidere şi pregătire, deschideri de noi mine, extindere în țări cu tradiție în minerit, crearea unei structuri complexe: exploatare – preparare – metalurgie – produs finit şi producție de energie verde. Analiza condițiilor geominiere şi economice între zăcămintele din Polonia şi România contrastează în mod revoltător. Precizăm că în România conținuturile sunt secrete, însă numeroase publicații dau aceste valori. Pentru analiza comparativă am utilizat conținuturile din literatura de specialitate din România. Prezentarea acestor date este necesară în contextul în care s-a transmis sistematic că exploatarea zăcămintelor din România nu este rentabilă. În acest sens au fost luate prețurile metalelor din ultimele luni de la bursă şi s-a calculat valoarea unei tone de minereu în zăcământ - multiplicarea conținutului mediu din zăcământ cu preţul metalului la bursă. Pentru mina Rudna valoarea este de 216$/t (1,95% Cu x 9$/kg + 59,7g/t Ag x 0,68$/g) iar pentru mina Lubin (adâncimea de 494…963m, conținut de 0,95% Cu şi 48g/t Ag) de 118$/t. Pentru zăcămintele din România aflate în condiții geominiere mult mai favorabile (datorită adâncimii şi conținuturilor de metale) aceste calcule arată un grad de profitabilitate mai mare. Scopul acestei analize nu este de a detalia calculele realizate, mai degrabă este de a evidenția starea de fapt în care a ajuns industria resurselor minerale din România, mai ales în contextul de azi. Problema condițiilor de zăcământ, a conținuturilor, randamentelor de extracție etc pare a fi din domeniul manipulării pentru a ascunde incompetența şi iresponsabilitatea față de resursele pe care le-am moștenit. Invităm pe cei sceptici să refacă calculele şi să analizeze cu alte mijloace pentru a evidenția contrariul. Conținuturile şi valoarea din zăcământ au fost realizate pentru minele: Şuior, Cavnic, Baia Sprie, Nistru, Leşu Ursului (jud. Suceava), Gura Băii – Burloaia (Borşa). Pentru zăcămintele din Apuseni analiza este de prisos pentru că a fost dovedită fezabilitatea acestora de către numeroase proiecte (Roşia Montană, Rovina, explorări sau exploatări de produse reziduale miniere, exploatări artizanale etc) inclusiv de exploatarea de la Roşia Poieni sau viitoarea exploatare de la Moldova Nouă. Dorim să încheiem această pledoarie cu o concluzie din cartea bine documentată a profesorului Aron Popa Mineritul aurifer din Munţii Apuseni, publicată în anul 2000 în plin val al programării distrugerii mineritului şi prețurile scăzute ale metalelor (contextul anilor 90 – perioada post comunistă care a bulversat piața metalelor, crizele asiatice, manipulările de pe burse etc). Cu toate acestea, se conchidea “Rezervele foarte mari de minereuri cu conținut metalic scăzut şi existența metodelor adecvate de preparare asigură continuitatea mineritului în prezent şi în viitorul mai îndepărtat“. Din păcate domnul profesor nu a reușit să anticipeze noul val de pe meleagurile noastre (diletanții au fost mai vocali).
https://kghm.com/pl/biznes/wydobycie-i-wzbogacanie/rudna
https://kghm.com/pl/biznes/wydobycie-i-wzbogacanie-sx-ew/lubin
https://kghm.com/pl/o-nas/historia
10 Martie 2023