Poluarea din perimetrele miniere cu impact de mediu pe râul Lăpuș-Someș

Zona cea mai sensibilă din punct de vedere al impactului față de mediu este Baia Mare și comunitățile alăturate, datorită densității populației și a volumelor mari de deșeuri miniere toxice aflate în iazuri de decantare si depozite de concentrate. Asupra acestor depozite nu s-a efectuat nicio reabilitare sau securizare care să răspundă cerințelor tehnice de calitate prin respectarea normelor, reglementărilor și recomandărilor de bună practică. Un impact suplimentar este dat de evacuările necontrolate de ape de mină cu caracter acid de la exploatările: Ilba, Nistru, Săsar, Baia Sprie, Herja, Șuior, Cavnic, Băiuț, Răzoare. În prezent, un grad mare de risc îl reprezintă perimetrele miniere Cavnic, Șuior prin tunelul care face legătura între subteranul celor două mine cu ieșirea în amonte de orașul Baia Sprie, cu evacuări constante și intempestive de volume de apă toxică și suspensii greu de estimat. Apele de mină din perimetrul minei Herja se evacuează în mod constant la baza tunelului care face legătura între subteranul minei și Flotația Centrală. Acest tunel a fost blocat în scopul acumulării apei în mină și evacuării la nivelul galeriei de bază din incinta minei pe o diferență de nivel de 220 m. Proiectul și execuția s-au dovedit un eșec. Un alt aspect important care a fost ignorat este lipsa unei estimări privind volumele apelor acumulate în subteran, timpul de acumulare și zonele de ieșire a apelor de mină din perimetrele de exploatare aflate sub un orizont de bază, în care, în timpul exploatării, apele de mină erau pompate. Pe baza datelor tehnice privind volumul apelor pompate de-a lungul timpului se puteau realiza aceste calcule. Pentru aceste perimetre miniere nu s-au realizat studii hidrogeologice, hidrologice, controlul apelor de mină etc., fapt ce conduce la evacuări continue, intempestive sau străpungerea digurilor realizate la tuneluri si galerii de evacuare.

De la momentul închiderii minelor, respectiv anul 2006 până în prezent, pentru zona metropolitană Baia Mare, localitățile Băiuț și în aval de Băiuț, în aval de Cavnic, cel mai mare risc pentru mediu și sănătatea populației îl reprezintă iazurile de decantare și depozitele de concentrate care au fost lăsate într-o stare de abandon, fără executarea unor lucrări de punere în siguranță și reabilitare. Poluarea a fost semnificativă pentru toți cei 3 factori de mediu: apă, sol și aer. Situația agravantă este dată de faptul că atenția proiectării și execuției a fost concentrată pe haldele de steril aflate la distanță mare de comunități și cu un risc de mediu mult mai scăzut față de iazurile de decantare.

Iazurile de decantare din arealul analizat sunt grupate în 3 zone: Baia Mare și localitățile adiacente (Săsar, Bozânta, Aurul, Central și Tăuții de Sus), Cavnic (Mălăini, Vrănicioara, Plopiș – Răchițele) și Băiuț (Leorda, Bloaja Vechi și Bloaja Nou). Aceste iazuri prezintă riscuri de mediu prin: drenaj acid cu eliberări în sol și pânză freatică, în emisari; pulberi sclerozante în perioadele secetoase și cu vânt; instabilitate fizică prin fenomene de șiroire, ravenare și risc de ruperi ale digurilor și terenului de fundare.

O stare de fapt care implică riscuri pe termen lung și greu de estimat sunt lucrările miniere subterane, considerate închise, dar care în realitate au fost abandonate prin executarea unor lucrări superficiale la gura galeriilor. Problemele generate de acumularea apelor de mină în spațiile subterane sub nivelul orizontului de bază nu au avut niciun scenariu privind reactivitatea sulfurilor rămase în subteran, timpii de umplere a spațiilor subterane, posibile căi de exfiltrații și modul de scurgere a apelor pe galeria de bază. Pentru orizonturile superioare, apele care percolează zonele exploatate generează continuu un drenaj acid cu evacuări de ape constante pentru o anumită perioadă de timp și variabile cu debite incontrolabile în momentele ruperii depunerilor acumulate pe traseele de scurgere datorate sedimentării precipitatului format.

Impactul de mediu din bazinul hidrografic Someș este extrem de grav în prezent și cu perspective dificil de estimat pentru viitor. Închiderea perimetrelor miniere a fost realizată într-un mod iresponsabil. Afluenții Someșului afectați de activitatea minieră sunt: Ilba, Băița, Săsar, Cavnic și Lăpuș. Aceștia drenează perimetrele miniere de la Ilba până la Băiuț.

Starea actuală în care se află închiderea perimetrelor miniere, în special lucrările miniere subterane, nu oferă certitudinea rezolvării acestor probleme într-un timp rezonabil.

În contextul economic actual al creșterii prețurilor metalelor și al necesarului de metale critice pentru Europa, singura soluție ar fi concesionarea perimetrelor cu potențial pentru exploatarea și recuperarea rezervelor abandonate în subteran și valorificarea metalelor rămase în iazurile de decantare.

Problemele legate de rezervele de apă devin din ce în ce mai acute în întreaga lume, iar bazinul hidrografic Someș are un bun potențial, dar care a fost compromis. Este ușor de constatat faptul că cele mai importante resurse naturale din acest areal au fost compromise, adică oportunitățile au fost transformate în pericole.

13 Februarie 2023