Compromiterea agriculturii prin abandonarea iresponsabilă a mineritului polimetalic

Conceptul de agricultură inteligentă este utilizat din ce în ce mai mult, încadrându-se în conceptul de dezvoltare durabilă/ sustenabilă. Civilizația se află într-un impas din cauza modului de supraexploatare a resurselor naturale și de gestionare a deșeurilor pe care le produce. Aceste acțiuni au condus la o serie de modificări denumite antropice, inclusiv în domeniul climatic. Agricultura a devenit intensivă și cu necesitate unor cantități din ce în ce mai mari de îngrășăminte și pesticide. O alimentație pe care o putem considera sănătoasă provine dintr-o agricultură care optimizează resursele de apă și nutrienți într-un mod inteligent. Optimizarea parametrilor unei agriculturi inteligente presupune tehnologii de ultimă generație, însă pe un suport (sol/ apă) necontaminat sau cu risc ulterior de contaminare. În județul Maramureș și în alte regiuni miniere, modul în care au fost abandonate perimetrele miniere a generat contaminanți cu metale grele prin fenomenul de drenaj acid prin care s-au compromis principalele surse de apă. Starea actuală de neintervenție amplifică acest fenomen compromițând orice acțiune ulterioară de decontaminare și în consecință conceptul de agricultură inteligentă.

Scopul articolului este de a trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile de sănătate publică dat de bioacumularea metalelor grele în lanțul trofic și în final la om. Resursele de apă în noul context climatic sunt critice, iar dacă ele sunt contaminate și prezintă risc de extindere, problema devine acută.

Activitatea minieră din județul Maramureș are o lungă istorie și a fost răspândită aproape pe întreg teritoriul pe aliniamentul Ilba, Nistru, Săsar, Herja, Baia Sprie, Șuior, Cavnic, Băiuț, Răzoare iar în partea nordică în zona Vișeu – Borșa. Pentru extragerea metalelor, minereul cu conținuturi de metale a fost extras la suprafață, prelucrat prin diferite metode cu randamente de extracție reduse, fapt ce a determinat ca restul de minereu să fie expus factorilor de mediu. Primele iazuri de decantare au fost construite în anii 1950 – 1960, unde era depozitat sterilul și minereul nerecuperat. Aceste iazuri nu au fost închise corespunzător, ceea ce generează un puternic impact de mediu. Exploatările miniere subterane, în cea mai mare parte nu au respectat metoda de exploatare proiectată și în special rambleierea spațiilor subterane precum și abandonarea unei cantități importante de minereu în zona de exploatare. Aceste nereguli atât pentru exploatările subterane cât și pentru uzinele de procesare (preparare și metalurgice) determină un impact de mediu cu riscuri pentru contaminarea apelor și solurilor. Aceste practici din trecutul îndepărtat din perioada unei exploatări intensive și din activitățile de închidere reprezintă o iresponsabilitate crasă față de conceptele dezvoltate de lumea civilizată (dezvoltare durabilă/ sustenabilă, agricultură inteligentă, hrană sănătoasă, ecologie, protecția mediului).

Agricultura inteligentă (de precizie) presupune utilizarea tehnologiilor de către fermieri pentru a gestiona potențialul solurilor și resurselor consumate pentru optimizarea producției. Scopul acestui tip de agricultură este de a crește eficiența, a reduce costurile și a proteja mediul. Tehnologiile utilizate implică colectarea datelor prin intermediul senzorilor, dronelor, sateliților, probe directe de sol pentru a cunoaște cantitatea de nutrienți, microelemente și macroelemente care vor fi raportate la plantațiile vizate și a adăuga doar cantitățile necesare pentru dezvoltarea optimă a plantelor. Prin aceste tehnologii pot fi controlați atât fertilizanții cât și pesticidele prin distribuția cantităților precise pentru a reduce risipa și impactul asupra mediului. De asemenea, cu tehnologiile avansate se realizează monitorizarea stării culturilor, dronele cu camere multispectrale pot detecta problemele legate de nutrienți, umiditate, infestarea cu dăunători în faza incipientă.

În contextul schimbărilor climatice și limitării resurselor, agricultura de precizie oferă soluții sustenabile prin utilizarea optimă a resurselor, creșterea randamentului și reducerea impactului asupra mediului.

Solul prezintă o diversitate mare de caracteristici: pH, încărcătură de nutrienți, granulometrie, compoziție mineralogică etc. Plantele s-au adaptat sau necesită anumite caracteristici ale solului: unele preferă soluri acide iar altele bazice, sau plante care necesită cantități mai mari iar altele mai mici de apă, plante care au nevoie de cantități mai mari de nutrienți în raport cu altele. Plecând de la această varietate atât a solului cât și a plantelor, prin agricultura inteligentă se urmărește optimizarea conexiunii între sistemul sol – plante – resurse.

Un aspect important privind calitatea solului analizat în ultimul timp este dat de prezența metalelor grele în sol. Existența acestor metale provoacă pagube plantelor, însă cel mai grav aspect este cel legat de compromiterea sănătății publice. Legat de acest subiect, se punctează următoarele probleme:

1. În România în arealele fostelor perimetre miniere de minereuri de sulfuri complexe (pirită, marcasită, galenă, blendă etc) prin abandonarea lor s-a generat un fenomen denumit drenaj acid, cu o puternică încărcătură de metale grele care se răspândesc în mediu pe distanțe foarte mari.

2. Apele contaminate infestează suprafețe importante de soluri prin care fenomenul de bioacumulare pune în pericol sănătatea publică.

3. O agricultură inteligentă trebuie să țină cont de aceste riscuri.

4. Determinările efectuate pe alimente (lactate și legume) din Maramureș arată contaminări, inclusiv în ferme atestate ca fiind BIO. Arealul de extindere a contaminării este progresiv, inclusiv cu efect transfrontalier.

5. Prin studiul literaturii de specialitate s-au pus în evidență efectele negative asupra sănătății, inclusiv a riscului oncogen.

Analizele chimice realizate pe probe de apă și alimente au arătat depășiri ale valorilor limită stabilite prin reglementări specifice, de exemplu:

- probele de apă prelevate din deversări din iazuri de decantare, galerii de mină sau halde de steril au fost raportate la Normativul Tehnic NTPA 001 care prevede limitele admise pentru metalele din apele care trebuie deversate într-un emisar. De asemenea, unele probe au fost prelevate din emisar la o distanță mică de deversări în care au fost depășiri cu referință la acest normativ;

- probele de apă prelevate din fântâni din zone din proximitatea iazurilor de decantare, fostele uzine de flotare și amplasate în zone de locuit cu culturi agricole au arătat depășiri privind potabilitatea apei și riscuri pentru sănătatea populației în cazul utilizării pentru irigații;

- valorile obținute pentru probele din alimente (lapte, brânză, leguminoase) au arătat depășiri prin raportare la normativele reglementate de Uniunea Europeană și OMS în diferite scenarii privind consumul pentru o anumită perioadă de timp și raportat la masa corporală a unei persoane, adică cantitatea de metal acumulată într-o anumită perioadă de timp pentru fiecare kg corp. Aceste raportări se referă la conținutul de metale grele ca contaminant în raport cu cantitatea de aliment consumat într-o anumită perioadă de timp. Riscul privind sănătatea publică este cu atât mai mare cu cât consumul îndelungat este mai mare.

Apa din rețeaua hidrografică contaminată intră în pânza freatică sau este utilizată direct în irigare, determinând contaminarea solului și în consecință compromiterea bonității acesteia. În unele situații solul este contaminat direct de minerale cu conținut de metale grele prin diferite modalități: transport eolian (vântul care antrenează de pe iazuri praful pe distanțe mari și ajunge pe sol), nămol contaminat de la stațiile de epurare a apelor menajere, utilizarea materialelor din iazuri sau haldelor de steril în lucrări de drumuri sau umpluturi, sau terenuri pe care a existat transport hidraulic sau rutier și s-au produs deversări accidentale sau intenționate fără conștientizarea riscurilor.

Din analiza realizată se constată că fenomenul de extindere a poluării este din ce în ce mai pregnant, cu o amplificare în viitor și mai mare dacă nu se intervine.

Prima soluție este recuperarea rezervelor abandonate atât în subteran cât și la suprafață. Următorul pas este rambleierea cu materiale cu rol de tamponare (zeoliți, calcare, bentonite).

Elaborarea unor hărți de risc ale solurilor contaminate reprezintă o necesitate pentru a identifica toate zonele contaminate, sursele de poluare și arealul de dispersie al acestora.

Găsirea unor soluții de decontaminare este imperativă, inclusiv amendamentul solului cu minerale care să îmbunătățească calitatea solului.

Zăcămintele de sulfuri polimetalice din județul Maramureș s-au format în urma activității vulcanice care au pus în loc și o serie de minerale care pot forma antidotul problemei generat de sulfuri. Aceste minerale sunt formate din cenușile vulcanice care s-au transformat prin fenomene de alterare cu proprietăți deosebite date de capacitatea lor de schimb ionic sau site moleculare. Aceste caracteristici au multiple utilizări din domeniul industrial, agricultură, sănătate și protecția mediului prin rol de decontaminare. De asemenea, județul are cantități importante de calcare și roci calcaroase care au rol de tamponare în drenajul acid. Utilizarea acestor resurse în problemele de poluare a solului cu metale grele reprezintă o soluție care necesită o analiză pertinentă atât pentru decontaminare, controlul acesteia cât și stoparea sau diminuarea drenajului acid.

Zeolitul are rolul de a capta ionul de amoniu și a-l lăsa în mediu porționat. Ionul de amoniu prin intermediul bacteriilor trece în azotați și azotiți, numită forma organică a azotului. Plantele se dezvoltă în principal cu azot, iar în proporții mai mici cu fosfor și potasiu. Îngrășămintele chimice utilizate în agricultura intensivă au această compoziție (NPK), însă utilizarea în exces a îngrășământului duce la formarea azotaților și azotiților pe care plantele nu le pot asimila și aceștia ajung în mediu, devenind niște contaminanți. Controlul agriculturii intensive poate fi realizat printr-o agricultură inteligentă, gestionând componentele fundamentale ale solului (pH, umiditate, raportul nutrienților). În Maramureș există zăcăminte importante de zeoliți, bentonite, calcare, dolomite, ignimbrite și alte minerale care pot fi utilizate în acest control.

Un paradox privind responsabilitatea față de impactul de mediu al metalelor grele asupra solului și apelor este modul în care autoritățile au constituit arii protejate în detrimentul unor măsuri concrete de protecția mediului din perimetrele miniere. O parte din aceste perimetre se află în arii protejate, iar restul sunt afectate de acestea.

Aliniamentul Ilaba-Băiuț

Aliniamentul Vișeu-Baia Borșa

Resursele de apă și de sol sunt vitale pentru existența unei comunități. Când acestea sunt compromise din nepăsare, riscurile de sănătate publică sunt mari.

Februarie 2026