Proiectele transfrontaliere România – Ucraina și ariile protejate

La frontiera României cu Ucraina au fost dezvoltate în arealul românesc arii protejate începând din zona Borșa (Munții Maramureşului) până în județul Satu Mare pentru a proteja munții și Tisa.

O simplă analiză a proiectelor transfrontaliere provoacă o indignare prin irelevanța temelor abordate. Subiectele se concentrează doar pe cultură, colaborări instituționale, etc. și mai puțin pe dezvoltare economică în domeniile cu adevărat importante.

Dezvoltarea ariilor protejate pe Tisa prin ignorarea surselor majore de poluare din perimetrele miniere Borșa sau perimetrele miniere din exploatarea sării, demonstrează lipsa de înțelegere profundă a problemei. Mineritul în perimetrul Vișeu – Borșa are o lungă istorie și au fost dovedite prin lucrări de prospecțiune, explorare și exploatare zăcăminte importante de aur, argint, cupru, plumb, zinc, metale rare și chiar de uraniu în zona Poienile de Sub Munte. Mineritul din această zonă a fost abandonat până în 2006 cu un impact mare de mediu. Aceste zăcăminte, în mod firesc se extind și dincolo de frontiera românească.

Problemele din Ucraina au început cu mult timp în urmă și au fost accentuate începând cu anul 2014, iar una dintre mize a fost industria grea din estul Ucrainei. Războiul din 2022 a distrus industria minieră și siderurgică cu un impact puternic asupra Ucrainei și alimentarea cu metale, inclusiv a Europei. O soluție ar putea fi demararea unor proiecte de cercetare pentru dezvoltarea unor parcuri industriale, miniere, metalurgice și de prelucrare a metalelor în partea vestică a Ucrainei și nordul României - zona Munților Maramureșului. Cheltuirea banilor și a timpului pe instituirea de arii protejate în aceste perimetre este un non-sens și o lipsă de viziune. Datele privind conținuturile din zăcămintele din acest perimetru (precum în toată România) sunt considerate secrete (o absurditate). O carte recent publicată, denumită „Elemente rare/ critice din subsolul României”, editura Agir 2023, autor Mihail Ianăș conține câteva date despre aceste elemente din zăcămintele zonei Borșa – Vișeu (Vișeu, Vaser – Catarama, Burloaia, Dealul Bucății, Gura Băii, Măgura II și Arinieș) cu mineralizații polimetalice și cuprifere. De exemplu, conținutul de staniu la Burloaia - Măgura II este în medie de 6215 ppm, adică 6,215 kg de staniu/ tona de minereu. Dacă luăm prețurile din ultima perioadă a staniului și aurului, constatăm că valoarea în zăcământ a unei tone de minereu este de 153,5 dolari, ce poate fi echivalat cu valoarea unui zăcământ de aur cu conținutul de 2,558 grame/ tonă (pentru zăcăminte aflate la adâncime mică conținutul minim exploatabil este mult mai mic). În Polonia, la mina Lubin cu o exploatare la adâncimi între 494 și 963 m, valoarea în zăcământ a cuprului și argintului este de 118 dolari/ tonă. În zăcământul Burloaia, nu staniul este elementul principal. În mineralizațiile din zăcămintele Vișeu – Borșa se regăsesc de asemenea: cobalt, nichel, indiu, bismut sau taliu (Gura Băii și Dealul Bucății), telur (Burloaia și Dealul Bucății), germaniu (Burloaia și Gura Băii), seleniu (Măgura II). Aceste zăcăminte au fost cercetate și exploatate pentru cupru, plumb, zinc, aur, argint. În lucrarea „Resurse minerale a României” – Editura Academiei Române (2017) apar conținuturi din perimetrul Gura Băii – Burloaia comparabile pentru cupru cu cele din Polonia, iar pentru plumb și zinc, conținuturile sunt semnificative. În nordul Romăniei, la frontiera cu Ucraina se află provincia metalogenetică a Carpaților Orientali cu districtele Oaș-Gutâi, Țibleș-Rodna-Bârgău, care ar putea constitui obiectul unor cercetări transfrontaliere pentru valorificarea acestor resurse prin proiecte comune a țărilor aflate pe acest flanc al Carpaților (inclusiv perimetrele din Turţ – jud. Satu Mare sau din jud. Suceava).

Majoritatea țărilor lumii, inclusiv Germania, a început o campanie de cercetare a zăcămintelor vechi sau identificarea de zăcăminte noi pentru a valorifica potențialul acestora. Cercetările actuale utilizează noile tehnologii: din satelit, drone, inteligență artificială etc. Zonele defrișate cu drumuri forestiere permit prospectarea din satelit, drone sau direct in situ a aflorimentelor de resurse minerale, inclusiv de către „alții”. Drumurile forestiere (în special în areale cu potențial de resurse minerale) trebuie analizate de specialiști, ele sunt similare cu tranșeele utilizate în prospecțiunea zăcămintelor.

România a elaborat o strategie privind resursele minerale (anul 2023), însă zace în sertare alături de cele anterioare.

În România, avem exemple de perimetre evaluate în trecut a căror potențial nu a fost pe deplin cunoscut atunci, iar reluarea cercetărilor a pus în evidență valori mai mari (Roșia Montană, Rovina, Haneș etc.). Aceste analize trebuie extinse și reanalizate zonele unde au fost identificate resurse minerale.

Reluarea activității miniere cu tehnologiile moderne prin care să se valorifice și elementele rare sau pământuri rare, atât în România cât și în Ucraina (sau Slovacia, Polonia, Bulgaria) ar reprezenta o posibilitate de dezvoltare pentru întreaga Europă și reducerea dependenței de Rusia, China, SUA etc.

Pentru rezolvarea problemelor de mediu, atât pentru România cât și pentru vecini, o reprezintă extragerea resurselor abandonate în lucrările miniere, care au deschis calea spre reactivitatea acestora și poluarea noastră. De asemenea, resursele rămase în iazurile de decantare, halde de steril sau perimetrele fostelor flotații trebuie recuperate și închise în final conform regulilor de bună practică, sau utilizarea lor în lucrări de rambleiere a golurilor subterane.

În figurile de mai jos sunt prezentate:

1) harta Google peste care se suprapune arealul zăcămintelor din nordul României la frontiera cu Ucraina şi extinderea structurilor din Carpaţi în Slovacia şi Polonia

2) hărţile şi conținuturile din zona Borşa selectate din lucrarea “Resursele Minerale ale României” cu câteva detalii de geologie care pot constitui obiectul unor cercetări pe baze moderne.

7 Februarie 2024

Bibliografie

Ianăș Mihail – Elemente rare/ critice din subsolul României, Editura Agir, București, 2023

Emil Constantinescu, Nicolae Anastasiu -Resursele Minerale ale României Vol. II, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2017.